CATARACTA CONGENITALĂ – investigaţii, terapie

1. Ce este cataracta?
2. Știu că bunicul meu a avut cataractă.
3. Cataracta poate să apară și la copii?

4. De ce apare cataracta congenitală?
5. Când suspicionăm cataracta congenitală la sugar sau copilul mic?
6. Când trebuie operată cataracta congenitală la sugar sau copilul mic?
7. Ce se întămplă dacă nu operez copilul, atunci când medicul mi-a indicat?
8. În ce constă operaţia de cataractă la copii?
9. Este la fel de rapidă şi simplă ca la adulţi?
10. Cum restabilim vederea copilului după operaţia de cataractă congenitală ?
11. Este nevoie de ochelari după operaţia de cataractă congenitală ?
12. Cât de des apare cataracta secundară?

Spitalul Infosan este centru de excelenta al cataractei adultului si congenitale.


Ce este cataracta?


Cataracta reprezintă opacifierea cristalinului (pierderea transparenţei lentilei ochiului).

La adulţi, pe măsură ce cataracta avansează (lentila devine din ce în ce mai opacă), pacientul sesizează o scădere a vederii.


Știu că bunicul meu a avut cataractă. Cataracta poate să apară și la copii?

 

La copil opacifierea cristalinului poate fi prezentă de la naştere (cataractă congenitală) sau poate să apară în contextul unui traumatism (cataracta traumatică). În jur de 40% din cataractele copilului mare apar ca urmare a unui traumatism ocular sau periocular (în jurul ochiului).

Apariţia cataractei la naştere sau în primii ani de viaţă are consecinţe importante asupra dezvoltării vederii, intrucât sistemul vizual al copilului mic este încă imatur. O vedere neclară datorată cataractei duce la o transmitere neadecvată  a stimulului vizual către retină şi ulterior prin nervii optici către creier. Dacă un ochi vede bine, iar celălalt neclar, creierul ignoră (neutralizează) imaginea neclară, iar vederea ochiului respectiv nu se dezvoltă corespunzător. Neutilizarea ochiului cu cataractă poate duce la lenevirea lui (ambliopie), care este greu de recuperat când cataracta nu este înlăturată la timp prin operaţie.

 

De ce apare cataracta congenitală?

 

Este cunoscut faptul că aproximativ 50% dintre cazurile cu cataractă congenitală apar datorită unei mutaţii genetice (în prezent au fost identificate mai mult de 25 gene implicate în apariţia cataractei congenitale).

Cataracta congenitală poate fi unilaterală (la un singur ochi) sau bilaterală (la ambii ochi).

Cataracta congenitală unilaterală apare ca urmare a unor anomalii de dezvoltare locală a cristalinului în viaţa intrauterină. Fiind vorba de un sindrom malformativ al globului ocular, cazurile de cataractă congenitală unilaterală nu necesită investigaţii suplimentare în vederea detectării cauzei apariţiei cataractei.

Cataracta congenitală bilaterală poate avea caracter ereditar (în 30% din cazuri întâlnim cataractă congenitală la părinţi sau la alţi membri ai familiei), iar în 10% din cazuri se poate asocia cu boli sistemice, fie metabolice (tulburări metabolice ale sugarului: galactozemia şi deficitul de galactokinază, hipo/hiperglicemia, anomalii ale metabolismului aminoacizilor -sindromul Lowe sau lipidic -boala Fabry), fie endocrine (hipoparatiroidism), cromozomiale (sindrom Down), boli ale colagenului (sindrom Marfan), sindroame malformative (Alport, Cockayne, Apert, Hallermann-Streiff, Crouzon) sau infecţii materne în primul trimestru de sarcină cu virusul rubeolic, rujeolic, herpetic, gripal, urlian, Toxoplasma gondi, CMV . De asemenea, cataracta congenitală bilaterală poate apare ca urmare a administrării de medicamente în timpul sarcinii (corticoizi, sulfonamide) sau fi datorată unor factori carenţiali materni (avitaminoze, carenţa de acid folic) sau chiar iradierii gravidei (radiografii dentare, etc.) în primul trimestru de sarcină. În aproximativ 60% din cazurile de cataractă congenitală bilaterală, cauza nu este depistată.

Datorită factorilor cauzatori multipli, cataracta congenitală bilaterală necesită investigaţîi suplimentare care vor fi recomandate de către medicul pediatru sau oftalmolog ( de exemplu teste serologice pentru infecţii intrauterine - toxoplasmoză, rubeolă, citomegalovirus, herpes simplex, eventual teste serologice pentru sifilis, cromatografia urinară a aminoacizilor- pentru sindrom Lowe, testarea glicemiei, a calciului şi fosforului în ser, nivel seric de galactokinază sau chiar teste genetice (analiza cromozomială dacă cataracta asociază sindroame malformative).

 

Când suspicionăm cataracta congenitală la sugar sau copilul mic?

 

De multe ori părinţii sau medicul neonatolog/pediatru observă la naştere pupila albă, semnul cel mai uşor de recunoscut atunci când lentila ochiului (cristalinul) este opacifiată total. Există însă opacităţi ale cristalinului situate posterior (cum ar fi cataracta polară posterioară sau subcapsulară posterioară, ori lenticonusul posterior) care nu sunt vizibile “cu ochiul liber”. Ele pot fi diagnosticate doar în urma unui examen complet, efectuat de către medicul oftalmopediatru, după dilatarea pupilei cu picături. De aceea este esenţial ca sugarul să fie examinat cât mai devreme, imediat după naştere când sunt cazuri de cataractă congenitală în familie, dacă mama a avut o boală infectocontagioasă în timpul sarcinii sau dacă părinţii remarcă o modificare a reflexului roşu pupilar (la fotografiile cu bliț pupilele roșii apar diferit, asimetric).

La sugarul mai mare, născut la termen, care nu a avut cazuri în familie de cataractă congenitală, dacă mama observă că nu fixează şi nu urmăreşte obiectele din jur la vârsta de 3 luni sau observă că ochii îi “tremură”, adică au un joc anormal (nistagmus) după vârsta de 2 luni, trebuie să ducă sugarul cât de repede la o examinare oftalmologică. De asemenea, dacă mama observă că sugarului sau copilului mai mare îi fuge constant un ochi sau copilul închide un ochi la lumină puternică trebuie să suspicioneze prezenţa unei cataracte, care nu poate fi vizibilă cu ochiul liber.

 

Când trebuie operată cataracta congenitală la sugar sau copilul mic?

 

Nu toate cataractele congenitale trebuie operate.

 

Opacităţile cristaliniene mici, sub 1-2 mm, situate în afara axului vizual, care permit examinarea fundului de ochi (dacă medicul vede fundul de ochi prin cristalin, înseamnă că şi copilul vede cu ochiul respectiv!) nu necesită intervenţie chirurgicală, ci doar urmărire și evitarea dezvoltării ambliopiei (a ochiului leneş). Medicul oftalmopediatru vă va da indicaţiile necesare îmbunătăţirii vederii în aceste cazuri.

 

Opacităţile cristaliniene mai mari de 3 mm situate în axul vizual, care ne împiedică să examinăm fundul de ochi, trebuie operate cât mai repede posibil după depistarea lor, în primele săptămâni de viaţă.

Cataracta congenitală care interferă cu acuitatea vizuală (care împiedică ochiul să vadă) reprezintă o urgenţă chirurgicală oftalmologică şi se recomandă a fi operată cât mai repede:

  • cataracta congenitală unilaterală trebuie operată la vârsta de 2-3 luni pentru a evita instalarea unei ambliopii (ochi leneș) majore, greu de tratat;
  • cataracta congenitală bilaterală totală sau care scade dramatic vederea (opacităţi centrale importante) trebuie operată până la vârsta de 3-4 luni, vârstă până la care se formează reflexul de fixare, în absenţa căruia se instalează nistagmusul definitiv. O dată instalat nistagmusul (“tremurul ochilor”), chiar dacă se practică operaţia rapid, prognosticul vizual scade mult, acuitatea vizuală finală nedepăşind 10 %.

Intervenţia chirurgicală de cataractă nu trebuie efectuată prea devreme, sub vârstă de 2 luni, întrucât poate fi asociată cu complicaţii severe cum ar fi creşterea tensiunii intraoculare (glaucom) sau inflamaţie severă a ochiului greu de tratat. De asemenea, medicul trebuie să ia în calcul şi riscurile anestezice în cazul copiilor cu greutate mică la naştere, prematuri sau taraţi (cu malformaţii sau boli asociate).

 

Marea majoritate a specialiştilor în chirurgia cataractei congenitale susţîn faptul că operaţia trebuie efectuată între 3 şi 4 luni de viaţă.

 

! Discută momentul optim al intervenţiei chirurgicale în cazul copilului tău cu chirurgul oftalmopediatru specializat în chirurgia cataractei copilului.

 

 

Ce se întămplă dacă nu operez copilul, atunci când medicul mi-a indicat?

 

Fără o intervenţie chirurgicală la momentul oportun indicat de medic, cataracta congenitală duce la dezvoltarea ambliopiei, la incapacitatea de a fixa obiectele, la apariţia nistagmusului (“tremurul  ochilor”), a strabismului (fuga ochilor). Astfel de probleme pot avea un impact negativ asupra abilităţii de învăţare a copilului, asupra personalităţii, afectând negativ întreaga viaţă a acestuia.

 

!Din aceste motive, trebuie să te asiguri că micuţul tău este examinat  cât mai devreme după naştere, apoi urmărit la intervale regulate indicate de către medic.

 

În ce constă operaţia de cataractă la copii? Este la fel de rapidă şi simplă ca la adulţi?

 

Prin operaţia de cataractă congenitală sau traumatică, chirurgul îndepărtează prin nişte incizii foarte mici, de 1-2 mm, lentila ochiului opacifiată şi o înlocuieşte cu un cristalin artificial. Tehnica este asemănătoare cu aceea pe care o practicăm la adulţi, cu menţiunea că la copii, fiind structurile mai elastice şi globul ocular mai mic, operaţia are un grad de dificultate mai mare. La sfârşitul operaţiei, spre deosebire de adulţi, deşi inciziile sunt foarte mici, ele trebuie suturate cu nişte fire care vor trebui înlăturate ulterior după 1 lună de la operaţie.

De asemenea, spre deosebire de adulţi, la care folosim anestezie locală sau topică, la copii operaţia trebuie efectuată sub anestezie generală. Intervenţia trebuie efectuată doar în centre echipate complet pentru aceste proceduri şi care pot asigura urmărirea intraoperatorie și postoperatorie adecvată vârstei copilului.

 

Cum restabilim vederea copilului după operaţia de cataractă congenitală ?

 

Prin operație se îndepărtează cataracta și se face corecţia vederii cu ajutorul unui cristalin artificial (care înlocuieşte lentila ochiului opacifiată şi îndepărtată prin operaţie).

Foarte rar, dacă implantarea cristalinului artificial nu este posibilă, optăm pentru corecţia vederii cu lentile de contact.

 

Este nevoie de ochelari după operaţia de cataractă congenitală ?

 

După operaţia de cataractă a copilului, în toate cazurile operate este nevoie de ochelari. Având în vedere că ochii copilului sunt în creştere şi dioptriile scad (la copiii foarte mici refracţia - valorea dioptrică a ochiului evoluează continuu!), chirurgul calculează valoarea dioptrică a cristalinului artificial introdus în ochi astfel încât în jurul vârstei de 7-8 ani copilul să ajungă la o dioptrie mică. Luând în calcul această scădere de dioptrii care este normală către vârsta de 7-8 ani, sugarii şi copiii mici vor trebui să poarte ochelari, care vor scădea treptat pe masură ce copilul creşte. Poate fi necesară modificarea dioprtiilor ochelarilor la fiecare 3-6 luni.    

Postoperator, în cazul fiecărui copil operat de cataractă congenitală uni/bilaterală se va prescrie cât mai repede corecţie optică cu ochelari sau lentile de contact. Dacă s-a instalat ampliopa se va practica acoperirea (ocluzia) ochiului cu acuitate vizuală mai bună în vederea reeducării ochiului mai slab, ambliop, să vadă.

 

Cataracta traumatică la copil necesită:

  • intervenţie chirurgicală cât mai rapid;
  • îmbunătăţirea acuităţii vizuale postoperator cu ajutorul ochelarilor sau lentilelor de contact;
  • pentru copiii cu vârstă până la 5-6 ani, ocluzia ochiului bun în vederea reeducării ochiului slab, operat, după un regim de ocluzie stabilit de medicul oftalmopediatru.

Disciplina riguroasă a părinților pe întreagă perioada de dezvoltare a vederii copilului este esențială pentru obținerea rezultatului optim. Fără corecţia vederii cu ochelari şi fără practicarea ocluziei recomandate de medicul oftalmopediatru, precum şi fără efectuarea controalelor la intervale regulate, până la vârsta de 12-14 ani, copiii operaţi de cataractă vor avea o vedere slabă (chiar dacă operaţia este impecabilă), ce va duce la o întârziere în dezvoltarea neuropsihică şi motorie a copilului.


Cât de des apare cataracta secundară?

După operaţia de cataractă a copilului, cataracta secundară (opacifierea capsulei posterioare a cristalinului) apare în 100% din cazuri, uneori la câteva luni de la operaţie, mai rar peste ani. Pentru restabilirea vederii, cataracta secundară va fi înlăturată printr-o nouă operaţie cu ajutorul unui aparat special, vitreotom sau la copilul mare prin tratament laser, fără operaţie (capsulotomie laser Yag- Nd).

În consecinţă, tratamentul cataractei congenitale și a copilului, precum şi urmărirea cazurilor operate sunt extrem de complexe şi trebuie făcute doar în centre specializate și dotate cu aparatura necesară.

0788 47 85 35

Programări Online

© 2018 Clinica Infosan. Toate drepturile rezervate.