- Cataracta congenitală -

Cataracta reprezintă opacifierea semnificativă a cristalinului, parțială sau totală, ce afectează unul sau ambii ochi. Cataracta congenitală se dezvoltă in cursul vieții intrauterine și este descoperită la nasterea copilului. 

Frecvența bolii

Incidența este între 1,2 – 6 cazuri la 10.000 nou nascuti, se observă o rată crescută a cataractei congenitale în țările în curs de dezvoltare.

Cauza bolii

Etiologia bolii este variată. Cataracta congenitală poate fi ereditară, izolată sau asociată cu alte anomalii oculare sau generale.

 Alt factor care poate cauza cataractă congenitală este infecția intrauterină (cel mai frecvent implicat este virusul rubeolei, citomegalovirusul, toxoplasmoza sau virusul herpes simplex), boala metabolică și prematuritatea.

 De asemenea, cataracta congenitală poate apărea sporadic, consecință a unei mutații autozomale dominante în contextul consumului de alcool, tutun sau orice drog în momentul concepției sau pe parcursul  sarcinii.


Stabilirea diagnosticului

Anamneza relevă antecedente heredocolaterale de cataractă congenitală, anomalii oculare congenitale, modul de evoluție a sarcinii și a nașterii.

Examenul clinic general obiectivează o eventuală asociere cu alte
anomalii sistemice.

Examenul local se realizează inițial la copil în stare de veghe. Principalele semne clinice ale cataractei congenitale sunt: leucocoria, nistagmusul, strabismul, imposibilitatea de fixare a privirii, mișcările necoordonate ale globilor oculari. Examinarea copilului după sedare urmărește determinarea razei de curbură a corneei, refracția oculară, valoarea tensiunii oculare, examinarea oftalmoloscopică a polului anterior și posterior, ecografia oculară, care poate evidenția prezența altor anomalii oculare congenitale asociate cataractei congenitale, cum ar fi persistența de vitros primitiv, decolare de retină, tumori oculare.

În funcție de fiecare caz, sunt necesare investigații de laborator specifice diagnosticării bolilor infecțioase, metabolice, cât și explorări imagistice, teste de verificare a simțului auditiv, teste genetice.

Tratament

Tratamentul chirurgical este indicat în următoarele situații:

  • cataracta congenitală unilaterală reprezintă o urgență chirurgicală recomandându-se a fi operată cât mai precoce (chiar în primele zile de viață pentru a evita instalarea unei ambliopii grave, dificil de tratat);
  • cataracta congenitală bilaterală totală beneficiază de tratament chirurgical pâna la vârsta de 3 luni, mai târziu având un prognostic vizual mult mai rezervat;
  • opacitățile cristaliniene congenitale centrale de dimensiuni reduse pot fi tratate ulterior, în funcție de impactul lor asupra acuității vizuale definitive.

Facoemulsificarea cristalinului și implantul de cristalin artificial reprezintă tehnica ideală, valoarea dioptrică a acestuia alegându-se în funcție de datele biometrice și de vârsta copilului.

Lungimea axului AP
Valoarea dioptrică a implantului
17 mm
28 D
18 mm 27 D
19 mm 26 D
20 mm 24 D
21 mm 22 D 

Tabel 1. Corespondența între lungimea axului antero-posterior si valoarea dioptrică a pseudofakului

 

Măsurarea razelor de curbură ale corneei se realizează cu keratometrul portabil de tip retinomax k plus. Valoarea cristalinului artificial se stabilește prin aplicarea unei formule de calcul care va fi ajustă pentru refracția target conform vârstei pacientului.

Vârsta pacientului
Calcul IOL
Refracție target 
1-2 ani
IOL formula – 20%
 +4 D
2-4 ani
IOL formula – 15%
+3 D 
4-8 ani
IOL formula – 10%
+2 D 
peste 8 ani
IOL formula
+1 D 

Tabel nr. 2 Adaptarea formulei de calcul IOL în funcție de refracția target corespunzătoare vârstei copilului

Corecția optică trebuie realizată cât mai rapid post-operator, recomandabil la o săptămână și se va face după stabilirea refracției. Corecția cu ochelari se recomandă la copiii mai mari de un an, corecția cu lentile de contact fiind potrivită în cataractele unilaterale și la sugari.

Pentru a înlătura nevoia permanentă de a purta ochelari la aproape, se poate utiliza un cristalin artificial de tip multifocal sau acomodativ. Acesta, datorită particularităților de fabricație, permite pacientului după operația de cataractă o vedere fără ochelari, atât la apropiere  (la citit) cât și la distanță.

 
Evoluție și prognostic

Aproximativ 40% dintre pacienții operați de cataractă unilaterală și 70 % dintre cei operați de cataractă bilaterală vor avea o vedere egală sau mai buna de 20/60. Prognosticul este mai scăzut în cazul copiilor ce asociază alte afectări oculare sau sistemice.

Îndepărtarea cataractei reprezintă doar începutul tratamentului. Recuperarea vizuală necesită mulți ani de corecție optică, posibil ocluzie pentru terapia ambliopiei, posibil chirurgia strabismului, screening pentru depistarea glaucomului.

0788 47 85 35

Programări Online

© 2018 Clinica Infosan. Toate drepturile rezervate.